Locațiile noastre

Punem la dispoziția turistilor noștri două locații minunate în apropierea Masivului Rarău, la scurtă distanță de Pârtia de ski Rarău.

​Capacitate: 12 adulți în cele 2 spații de cazare

   Dotari apartament: Capacitate 8 persoane (3 – 4 familii cu copii).

Apartamentul este format din 4 camere (3 la mansarda, dotate cu televizoare, paturi matrimoniale, etc. si una la parter dotata cu pat matrimonial, etc.); 3 bai (din care una deserveste mansarda cu cele 3 dormitoare, dotata cu wc, bideu, cadita cu dus, cada cu hidromasaj, chiuveta, etc., una la parter care deserveste o camera, livingul si bucataria, dotata cu wc si chiuveta si una la demisol dotata cu wc, chiuveta si dus); bucatarie complet utilata (aragaz, cuptor electric, vesela, etc.); living dotat cu semineu functional, 3 canapele neextensibile (doua de 3 persoane si una de 2 persoane), masa pentru 10 persoane; 2 terase (din care una inchisa si incalzita dotata cu masa de tenis, darts, remy, sah, table, carti, etc.); foisor dotat cu gratar, plita, chiuveta, vesela, etc.; incalzire centrala – peleti.
Apartamentul se inchiriaza, pentru minim 2 nopti.

   Dotări duplex: Capacitate 4 persoane / (2 familii cu 2 copii – 4A+2C<8ani; >8ani necesar pat suplimntar).

Duplex – Parter: living, canapea extensibila, baie (wc, dus, chiuveta), bucatarie (plita electrica, vesela, frigider, masa, etc), semineu, terasa intrare, scara interioara. Etaj: camera deschisa 2 paturi (+ suplimentar 2 extensibile), baie (wc, dus, chiuveta), balcon. Incalzire – semineu.
Apartamentul (duplex) se inchiriaza, pentru minim 2 nopti. Contravaloarea serviciilor de cazare se poate achita cu: cash, virament bancar (RO83btrlroncrt0425076801 – BT), card de vacanta sau card bancar.
Check in – ora 16:00 – 22:00 / Check out – ora 10:00

   Liniștea cu aerul curat de munte și priveliștea uimitoare iți vor face vacanța încântătoare! Casa Izvorul Rarăului și Casuța Izvorul Rarăului vă asteaptă sa petreceți momente de neuitat!

CASA IZVORUL RARĂULUI

Casa dispune de 4 camere, 3 bai, bucatarie complet utilata, living dotat cu semineu functional, 2 terase, foisor dotat cu gratar.
Capacitate 8 persoane (3 – 4 familii cu copii).
Apartamentul se inchiriaza, pentru minim 2 nopti.

CĂSUȚA IZVORUL RARĂULUI

Duplex – Parter: living, canapea extensibila, baie, bucatarie, semineu, terasa intrare, scara interioara. Etaj: camera deschisa 2 paturi, baie, balcon.
Capacitate 4 persoane / (2 familii cu 2 copii).
Apartamentul (duplex) se inchiriaza, pentru minim 2 nopti.

VERIFICAȚI DISPONIBILITATEA

Casa Izvorul Rarăului

Căsuța Izvorul Rarăului

Câmpulung Moldovenesc

Bucovina

OFERTE SPECIALE & PACHETE CU REDUCERE

OBIECTIVE TURISTICE

Rarăul fascinează și încântă pe oricine caută să-l descopere. Peisajul magic, de poveste, îi îndeamnă pe cei care ajung pentru prima dată aici sa revină, iar și iar, ca o chemare ritualică, o invitație la noi descoperiri, la noi aventuri, la relaxare.

Masivul Rarău (1650 m) reprezintă epicentrul turismului din zonă. De oriunde ar fi privit, se dezvăluie ca o cetate impunătoare, fortificată cu ziduri sure și argintii, înălțându-se din verdele pădurilor din jur, ca o apariție ireală și de basm. În mijlocul acestei cetăți se înalță, semețe, turnurile de strajă ale „Pietrelor Doamnei”.

Dantelărie uriașă de calcar, care domină de departe întregul peisaj montan, Rezervația Pietrele Doamnei (ce se întinde pe o suprafață de 568 ha) nu-și găsește asemănare în toți Carpații românești. Prin grandoarea, formele și pitorescul  lor sălbatic, cele trei obeliscuri ale Pietrelor Doamnei (cu înălțimi ce ating 1633 m) impresionează de departe, asemenea turlelor încă semețe ale unui castel fantastic. În ele culminează frumusețea întregului masiv.

Deși nu sunt la fel de spectaculoase, alte câteva rezervații geologice, de mai mică amploare, întregesc pitorescul acestor plaiuri câmpulungene: Piatra Şoimului (1470 m) este un „abrupt formidabil”, cu un loc special amenajat, de unde se pot admira peisajele Giumalăului, Vf. Rarău, Munceii Rarăului şi Valea Bistriţei; Piatra Zimbrului (1.580 m) a fost declarată monument al naturii în anul 1955; Popii Rarăului (1.628 m) sunt abrupturi formate prin prăbuşirea unor mari blocuri calcaroase.

Situate la poalele nord-estice ale Rarăului, pe cursul superior al pârâului Valea Caselor, Cheile Moara Dracului sunt cele mai frumoase şi mai bine păstrate chei din întreaga zonă. Ocrotite ca rezervaţie geologică, pe o suprafaţă de 10 ha, ele se găsesc la 10,5 km distanţă de centrul municipiului Câmpulung Moldovenesc.

Cheile Moara Dracului ating o lungime de 60-70 m şi o lăţime medie de 4-5 m. Pereţii se înalţă vertical, iar pe alocuri chiar în surplombe. În preajma acestor chei se mai întâlnesc şi azi câteva specii de tisă, relict glaciar, lemnul de aur al pădurilor noastre de altădată, dar şi rarităţi din lumea plantelor şi animalelor ca: floarea de colţ, clopoţeii, vulturica; râsul, jderul, vulpea etc.

Această rezervaţie forestieră se află pe versantul răsăritean al masivului Rarău fiind una din cele mai mari rezervaţii forestiere din ţară, iar în ce priveşte vârsta Se apreciază că este cea mai veche pădure de răşinoase în amestec cu fag din ţară, chiar din Europa.
Această zonă a dobândit statutul de Rezervație Naturală încă din 1941, bucurându-se astfel de mai bine de 75 de ani de recunoaștere națională pentru comorile naturale pe care le adăpostește. Molizi şi brazi uriaşi, cu circumferinţe care amintesc de Sequoia, ruda lor mai îndepărtată, fac dovada unei vitalităţi extraordinare. Aici, brazi cu diametru de 1 m şi cu înălţimi de 50 m au chiar 300-400 ani. Alţii, care de bună seamă sunt mult mai „bătrâni”, zac prăvăliţi sub povara anilor. Fagii şi paltinii ating şi ei dimensiuni şi vârste nu mai puţin venerabile.
În anul 2017 Codrul Secular Slătioara, alături de alte păduri seculare din România și Europa, a fost inclus pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.

O investiție majoră și complexă în domeniul turismului din Moldova, Pârtia de schi din masivul Rarău, în valoare de 15 milioane de euro, a fost inaugurată în ianuarie 2019 în municipiul nostru. Pârtia are o lungime de 2.850 metri, dificultate medie şi este dotată cu instalaţie de telegondolă cu 33 de cabine, 9 tunuri de zăpadă, lac de acumulare cu capacitatea de 10.000 metri cubi, 176 de stâlpi de iluminat, clădire administrativă, parcare, bileterie şi maşină de bătut zăpada.

Lățimea pârtiei variază de la 30 m în zona de plecare și ajunge la 80 m în zona de sosire. Panta medie a acestui tronson este de 16,6%, ceea ce o face să se încadreze într-o pârtie de categorie uşoară spre medie.

Muzeul „Arta Lemnului” din Campulung Moldovenesc

Muzeul, situat în centrul oraşului și fondat în 1936 reunește astăzi o colecție impresionantă, unică în România, consacrată prelucrării lemnului de pe meleagurile câmpulungene.
Cine pătrunde astăzi în acest vast şi bogat sanctuar închinat artei lemnului va fi cu siguranţă impresionat de diversitatea formelor de prelucrare a lemnului, de priceperea de a îmbina simplitatea cu rafinamentul, utilul cu frumosul, fragilitatea cu durabilitatea robustă. Unelte, arme, scule, obiecte de uz casnic, instrumente muzicale, carele de lemn (unul cu o vechime de 400 de ani), lăzi de zestre (având peste 250-350 de ani), stâlpi şi uşi de case meşteşugit înflorate. Iată de ce, oricine vizitează această veche comoară de artă ţărănească, iese cu convingerea că a văzut o lume.
Muzeul are 19 săli de expoziţie şi o secţie în aer liber. Secţia în aer liber cuprinde două case tradiţionale, una huţulă, datată în sec.al XVII-lea şi alta de la mijlocul sec.al XVIII-lea.

Colecția Etnografică „Ioan Grămadă”

Colecția Etnografică „Ioan Grămadă”, deschisă publicului în anul 1999, surprinde atmosfera încărcată de farmec dintr-o casă tradițională bucovineană, la finele secolului al XIX-lea.
Colecția, cu un patrimoniu de peste 9000 de exponate, grupate în 14 săli și 4 spații cu expunere în aer liber, ilustrează întreaga sferă ocupațională a locuitorilor zonei și este un obiectiv turistic de neratat.

 

Colecția Lingurilor de Lemn „Ioan Țugui”

Colecția cuprinde peste 5.000 de exponate, de diverse mărimi şi forme, simplu sau bogat ornamentate. Mai întâi, sunt prezentate uneltele de lucru, esenţele lemnoase folosite, apoi, fază cu fază, întregul proces de prelucrare, până ce lemnul amorf capătă contururile atât de bine cunoscute.
Timp de peste trei decenii, profesorul Ioan Ţugui, întemeietorul colecției, a adunat linguri din România şi din alte țări, găsindu-se aici exponate din SUA, Japonia, Africa, China, Tanzania, Pakistan, Noua Zeelandă, Mexic. Sunt linguri de diverse mărimi şi forme, realizate din specii diferite de lemn şi având diferite forme.

Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae”

Actuala biserică parohială, de proporții monumentale, a fost construită între anii 1887 – 1896, cu binecuvântarea IPS Mitropolit Silvestru Morariu Andrievici. La punerea pietrei de temelie a participat și Principele de coroană Rudolf, fiul Împăratului Francisc Iosif I, aflat în vizită în Bucovina.
Biserica a fost construită în stil neobizantin, în formă de cruce treflată, prin contribuţia Fondului Bisericesc Religionar din Bucovina şi din donaţiile credincioşilor, râmânând până astăzi un punct de referință cultural – spirituală pentru orașul de la poalele Rarăului.

 

Biserica Ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului”

Prima biserică din lemn în această zonă a fost ridicată în anul 1751. Populația zonei înmulțindu-se, biserica a devenit neîncăpătoare și atunci obștea a hotărât s-o desfacă și s-o dăruiască parohiei Bucșoaia(1855).
Pe locul vechii biserici din lemn , între anii 1855-1857 s-a înălțat actuala biserică, sfințită la 5 mai 1858. Biserica este construită în totalitate din bârne de brad pe un soclu din piatră de râu.

 

Biserica Ortodoxă „Izvorul Tămăduirii”
Ctitoria lui Alexandru Şandru Alboi de pe Izvorul Alb din Câmpulung Moldovenesc.

 

Biserica Romano Catolică din Câmpulung Moldovenesc

La începutul secolului al XIX-lea, ca urmare a unei dispoziții imperiale a împăratului Francisc I prin care se cerea ca „peste tot în Bucovina, unde se găsesc locuitori catolici să se construiască biserici din zid”, s-a început construirea, în centrul localității, a unei biserici romano-catolice de piatră și cărămidă, după un proiect realizat de serviciul de construcții civile de la Viena. Lucrările de construcție s-au făcut cu fonduri de la guvernul Galiției, fiind finalizate în anul 1815.

 

Mănăstirea Sihăstria Rarăului

În anul 1541, Voievodul Petru Rareș a ridicat în Poiana Sihăstriei, la poalele Rarăului, pe locul unei shihăstrii a Cuviosului Sisoe, o mănăstire din lemn, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, dăruindu-i o icoană făcătoare de minuni, adusă de pe Muntele Athos.
După anexarea Bucovinei de către imperiul Hasburgic, mănăstirea este demontată și mutată dincolo de Rarău, spre Chiril unde se află și astăzi.
În anul 1992 Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților prin preotul Dragoș Păduraru și mai apoi prin Arhimandritul Ilarion Neagoe încep construcția noii mănăstiri sfințită cu hramul „Înălțarea Domnului” la 21 august 1994.

 

Templul „Havre Gah”

Templul Havre Gah este un locaș de cult evreiesc, localizat pe strada Arboroasa nr. 1, în apropierea pieței agroalimentare. Acesta a fost construit în anul 1984.Pe frontispiciul său se află Steaua lui David în care este încadrat anul 1873, acesta reprezintă un adaos ulterior provenind de la Sinagoga Veche.
Prima sinagogă din Câmpulung Moldovenesc a fost construită în anul 1873 pe strada Deii(actualmente str. Dimitrie Cantemir) pe o suprafață de 296 mp, în stilul arhitecturii civile locale, neremarcându-se decât ca păstrare a aspectului arhitectural al secolului al XIX-lea.Aceasta este cunoscută în prezent ca Sinagoga veche.
Conducătorii spirituali ai comunității au fost rabinii Rafael Hammer, dr. Wolf Mischel(1907-1921) și Moses Josef Rubin (1922-1940).În sinagogi se dezbăteau ocazional subiecte legate de sionism sau de alte probleme naționale evreiești. În anii ’30 ai secolului al XX-lea, Sinagoga veche a fost mărită , iar în prezent aici se află sediul Comunității Evreilor din Câmpulung.

Mănăstirea Voroneț

Manastirea Voroneț este situată la poalele Carpaților în centrul unui sat și este considerată de unii specialiști ca o adevărată “Capela Sixtină a Orientului.  Aflata la doar 32.8 km de Campulung Moldovenesc (via DN17/E58), este o biserica simplă dar cu pereții exteriori ornați în fresce. Mănăstirea pare un Evangheliar iluminat larg deschis. În mijlocul unei nature armonioase, pe sobrul fond verde al pădurii. Edificiul este ridicat de mai bine de 500 de ani de mâini inspirate exprimând credință prin culoare și piatra.
Manastirea este ridicată în cinstea voievodului Ștefan Cel Mare și Sfânt construită în 1488 în doar trei luni și trei săptămâni (din 26 mai până la 14 septembrie). Este cunoscut faptul că voievodul moldovean a renovat și construit multe mănăstiriși biserici, dar povestea Voronețului îl aduce alături de Marele Ștefan și pe Cuviosul Părinte Daniil, duhovnic și sihastru vestit , acesta a creat o mișcare isihasta pentru timpul sau .Într-o chilie mică săpată în piatră acesta a odrăslit pământul Moldovei, timp de 20 de ani la Voronet.  Legenda Manastriii Voroneț unește cele două mari personalitati.
Arhitectura Mănăstirii Voroneț este reprezentativă pentru stilul moldovenesc fiind o sinteză originală și specifică unor caracteristici de sorginte bizantină (altar, naos și pronaos ) cu elemente aparținând goticului târziu ( înălțimea bisericii, contraforturile exterioare, modul de tratare al pietrei cioplite). Pictura interioară este inspirată din modele mai arhaice și austere ale iconografiei bizantine, impresionează prin claritate și rigoarea desfășurării iconografice, prin desenul viguros, gama cromatică și prin expresivitate personajelor.
Manastirea Voroneț a fost desființată în 1785 de către ocupanții austrieci. In anul 1991, după 206 ani, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotărât “reînființarea Mănăstirii Voroneț, că mănăstire de calugarite. In anul 1993 a fost inclusă în patrimonial cultural Mondial UNESCO.

 

Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna este unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești ridicată de domnitorul Ștefan Cel Mare, fiind un lăcăș monarhal orthodox, supranumit “Ierusalimul Neamului Românesc”, prima ctitorie a domnitorului, unul din promoterii stilului moldovenesc care îl știm azi.
Mănăstirea se află la 94.7 km via DN17A de orașul Câmpulung Moldovenesc, în județul Suceava. Mănăstirea a fost un important centru cultural, aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcășul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderie, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.
Mănăstirea Putna a fost concepută pentru a servi că necropola domnească pentru marele voievod Ștefan cel Mare și familia sa.
Zidirea bisericii Mănăstirii Putna a început pe dată de 10 iunie 1466 și s-a sfârșit în anul 1469, sfințirea bisericii având loc în următorul an, pe data de 3 septembrie.
Se spune că Ștefan Cel Bun a ales locul trăgând cu arcul dintr-un vârf de munte ce se află lângă mănăstire, astfel, unde a ajuns săgeata, acolo au construit altarul.
În data de 15 martie 1484, un incendiu puternic a izbucnit în interiorul manastririi distrugând astfel chiliile și afectând parțial biserica însă Ștefan cel Mare a poruncit restaurarea bisericii și pictarea ei, atât pe interior cât și pe exterior. Apoi, în anul 1653, biserica Mănăstirea Putna este distrusă în totalitate de ostile lui Timuș Hmelnitki.
Vasile Lupu a început însă restaurarea bisericii în anul 1653, lucrările fiind continuate de voievozii Gheorghe Ștefan și Eustatie Dabija și finalizate în anul 1662.
Muzeul Mănăstirii Putna este cel mai bogat și cel mai valoros din țară, dețînând multe obiecte de la Ștefan cel Mare, mănăstirea fiind renumită prin tezaurul sau de broderie, țesături, obiecte de cult, etc.
Ansamblul mănăstiresc Putna păstrează specificul mănăstirilor din zona Moldova care se găsesc în circuitul turistic. Sunt foarte bine îngrijite și tot timpul vizitate de credincioși și turiști.

 

Mănăstirea Humor (denumită uneori și Mănăstirea Humorului)

Mănăstirea Humorului este o mănăstire de maici ortodoxe și se află la aproximativ 5 km nord de orașul Gura Humorului (Județul Suceava) din nord-estul României. Biserica mănăstirii are hramurile Adormirea Maicii Domnului (sărbătorit în fiecare an la data de 15 august) și Sfântul Mucenic Gheorghe (sărbătorit la 23 aprilie).
A fost ctitorită în 1530 de logofătul Toader Bubuiog, cu sprijinul domnului țării, Petru Rareș.
În 1641 Vasile Lupu a construit Turnul-clopotniță, ce avea rol defensiv, turn ce se află în stare foarte bună.
Ansamblul mănăstiresc este format din patru obiective:
– Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sf. Gheorghe” – construită în 1530;
– Ruinele caselor mănăstirești – datând din sec. XVI – XVIII;
– Turnul clopotniță – datând din sec. XIX;
– Turnul lui Vasile Lupu – construit în 1641.
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii Humor, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Sucevița și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

 

Mănăstirea Suceviţa

Mănăstirea Suceviţa reprezintă un monument istoric de seamă al ţării noastre, datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Situată în satul Suceviţa, aflat la 59 km de Câmpulung Moldovenesc, mănăstirea face onoare oraşului Suceava, important centru economic al României, şi totodată o răscruce de drumuri.
Într-o călătorie de vizitare a mănăstirilor din vremea lui Ştefan cel Mare şi a urmaşilor săi, ajuns la Mănăstirea Suceviţa, drumeţul se va afla în faţa unui întreg univers spiritual. Pornind de la arhitectura complexului, ce seamănă mai mult a cetate fortificată sau curte domească, cuprinzând central biserica, mănăstirea se prezintă ca un nucleu al credinţei ortodoxe, ce păstrează şi astăzi farmecul şi atmosfera monahală străveche. In incinta fortificată se găsesc casele domneşti şi chiliile, dar şi un muzeu ce păstrează autentice valori ale artei religioase de secol XV – XVI: sculptură în lemn şi piatră, broderii, argintărie şi manuscrise care au fost dăruite mănăstirii de ctitorii şi de urmaşii acestora.
Întregul complex pe care îl reprezintă mănăstirea Suceviţa impresionează prin îmbinarea armonioasă dintre arhitectură (religioasă, de apărare şi civilă), pictură, sculptură (în piatră şi lemn) şi exemple ale artei decorative religioase. Astfel, mănăstirea face dovada continuităţii trdiţiei autohtone a veacurilor XV şi XVI, reprezentând un simbol al dăinuirii în timp.
Istoria mănăstirii Suceviţa, cunoscută prin tradiţie şi confirmată de cercetările arheologice, este puternic legată de numele familiei Movileştilor. Avându-şi începutul într-un modest schit de lemn, atribuit călugărului Pahomie, aşezarea monahală ce astăzi poartă numele de Suceviţa, ia fiinţă printr-o biserică din zid ridicată la sfârşitul secolului al XVI-lea de Gheorghe Movilă. Cel mai mare dintre fraţii Movilă, acesta îmbracă haina călugărească la mănăstirea Probota, ajungând mitropolit al Moldovei.
La început o mănăstire de proporţii modeste, al cărei stareţ a fost chiar fondatorul ei, Gheorghe Movilă, Suceviţa a fost zidită cu cheltuiala întregii familii, devenind ulterior o adevărată emblemă a boierilor Movileşti.
Cu aspectul de cetate medievală dat de zidurile fortificate ce desenează perimetrul complexului, Suceviţa îşi întâmpină astăzi vizitatorii cu ecoul unei istorii multiseculare. Unicitatea monumentului este dată şi de pictura exterioară a cărei strălucire a rezistat, timp de aproape patru veacuri, vremilor şi intemperiilor şi tocmai deaceea, alături de celelalte monumente din nordul Moldovei, reprezintă valoroase repere în istoria artei universale.

 

   Mănăstirea Moldoviţa este una dintre cele mai vechi aşezări monahale, cu un important trecut istoric. Este situată la doar 28 km de Câmpulung Moldovenesc.
Originea sa nu este cunoscută cu precizie, însă tradiţia o aminteşte încă din perioada voievozilor Muşatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră, atestată documentar între 1402-1410 cu întregul ansamblu de contrucţii, având hramul Buna Vestire şi fiind deja un centru cultural. Mănăstirea Moldoviţa s-a bucurat de privilegii şi din partea lui Ştefan cel Mare. Prin mai multe hrisoave voievodul a confirmat mănăstirii 11 sate, mai multe iezere, prisăci şi privilegii comerciale, care o situau printre cele mai înstărite mănăstiri din Moldova.
Ctitoria lui Alexandru cel Bun a rezistat până la sfârşitul sec. al XV-lea, când s-a prăbuşit din cauza unor alunecări de teren. Ruinele se văd şi astăzi la 500 m distanţă de actuala construcţie. Dorind să continue existenţa aşezământului, voievodul Petru Rareş îi schimbă amplasamentul şi construieşte în 1532 noua biserică (păstrată până astăzi), închinând-o aceluiaşi hram. Tot atunci mănăstirea a fost împrejmuită cu ziduri şi turnuri de apărare, căpătând aspect de fortăreaţă. Pe ruinele fostelor chilii a fost ridicată în perioada 1610-1612 clisiarniţa (casa egumenească) de către episcopul Efrem de Rădăuţi, pentru păstrarea odoarelor bisericii şi organizarea unei şcoli de copişti şi miniaturişti. Sub domnia lui Alexandru cel Bun, la Mănăstirea Moldoviţa funcţiona un important centru cultural, unde se copiau şi se împodobeau cărţi bisericeşti.   Cele mai valoroase manuscrise datează din secolul al XV-lea. Activitatea culturală desfăşurată în epoca lui Alexandru cel Bun a continuat şi în secolele al XVII-lea (se remarcă stădaniile episcopului Efrem de Rădăuţi, mare cărturar şi ctitor la Moldoviţa, care a organizat aici o şcoala de copişti şi miniaturişti) şi al XVIII-lea.
În 1785 mănăstirea este desfiinţată. Până în 1932-1934 cand şi-a reluat activitatea ca mănăstire de maici, a suferit numeroase deteriorări. În perioada 1954-1960 Moldoviţa a fost restaurată şi înnoită – acoperişul a fost refăcut în întregime şi i s-a mărit sarpanta pentru protecţia picturii, au fost degajate bazele turlei pentru a-i evidenţia silueta impunătoare, fundaţiile şi soclul au fost consolidate, iar zidurile, turnurile şi chiliile au fost refăcute.

 

Moldovita Monastery, Bucovina

Formular rezervări